Educatia Cultura si Sanatate
Educatie
Judeţul Ilfov a investit permanent în domeniul educației. A finanțat numeroase proiecte care au vizat unitățile de învățământ din cadrul județului. Astfel au fost reabilitate și modernizate grădinițele, școlile, liceele și sălile de sport.
Județul Ilfov – Consiliul Județean rămâne consecvent politicii publice privind investițiile în grădinițele cu program prelungit. Prin acest program, cei mai mulţi dintre părinţi vor avea un stres în minus lăsând copii la o grădiniță cu program prelungit cât timp ei sunt la serviciu.
În județul Ilfov există 196 de unități de învățământ, dintre care 91 de grădinițe, 82 de școli gimnaziale, 18 licee și un centru școlar pentru educație incluzivă. Pentru activitățile extrașcolare copiii pot merge la Palatul Copiilor și Elevilor Ilfov.
Învățământ dual
Anul școlar 2019-2020 a adus în județul Ilfov începerea cursurilor de învățământ dual. Primele două licee cu astfel de clase sunt ,,Cezar Nicolau” din comuna Brănești și ,,Dumitru Dumitrescu” din orașul Buftea.
- În cadrul liceului ,,Cezar Nicolau” din comuna Brănești sunt două clase: una cu profil mecanică și una cu profil de construcții
- În cadrul liceului ,,Dumitru Dumitrescu” din Orașul Buftea, 27 de elevi formează o clasă cu profil mecanic auto
Învățământul dual este o formă de învățământ dedicată absolvenților de gimnaziu, organizată doar în parteneriat cu operatori economici. Cursurile durează trei ani, timp în care companiile asigură pregătirea practică a elevilor, burse de studii și alte cheltuieli necesare pentru formarea profesională. Elevii fac 20% practică și 80% teorie în primul an de studiu și ajung ca, în ultimul an, să efectueze 75% practică și 25% teorie.
Beneficii pentru elevi:
- Bursă profesională lunară, în valoare de cel puțin 400 de lei (câte 200 de lei de la stat și de la operatorii economici)
- Pregătire profesională practică
- Posibilitate de angajare la agentul economic care a susținut cursurile de calificare
Beneficii pentru operatori economici:
- Forță de muncă în plus, în timpul stagiilor de practică
- Angajați bine pregătiți și specializați, în funcție de necesități
În anul școlar 2020-2021 se dorește extinderea acestui tip de învățământ în toate localitățile din județul Ilfov.
Cultura
Întreaga moștenire istorică și culturală a Ilfovului formează patrimoniul acestui județ.
Județul Ilfov este cel care „îmbrățișează” ca un inel capitala României, Municipiul București, și oferă acesteia zone de relaxare și de interes cultural. Aici se întindeau odinioară Codrii Vlăsiei, unde se înălțau curțile domnești „de vară” ale unor voievozi ai Țării Românești, dar și lăcașe de cult și palate. Prin specificitatea lor, satele din imediata vecinătate a Bucureștiului ofereau către orășeni produsele muncii lor în târguri și piețe. Astfel, s-au dezvoltat anumite meșteșuguri, de o mică sau mai mare amploare, după cum erau cerințele vremii. La Piscu (Școala de la Piscu) se făcea ceramică, iar pe lângă mănăstiri erau tipografii, ateliere de cusut și țesut stofe și veșminte. Mai erau ateliere de tâmplărie, fierării, rotării, livezi, prisăci și heleștee, stâne și grădini de zarzavat, care se întindeau în întreg județul Ilfov.
Patrimoniu arheologic și cultural istoric
Primele obiective de patrimoniu, cronologic vorbind, sunt siturile arheologice. Acestea sunt locuri unde au fost găsite urme și obiecte ale unor oameni care au trăit cu mult timp în urmă, monumente de arhitectură reprezentând construcții foarte bine realizate și cu valoare culturală și monumentele de for public (statui sculptate sau altă alcătuire artistică, așezată într-un loc vizibil, în spațiul orașelor sau satelor, care amintește de un eveniment, de o personalitate). Acestea din urmă sunt așezate, de obicei, în locuri deschise (piețe, parcuri), așa încât să poată fi cât mai ușor de văzut. De asemenea vom regăsi pe teritoriul județului Ilfov monumente funerare (lucrări de arhitectură sau sculpturi ridicate la mormântul unor personalități), statui, mausolee, cavouri etc.
Siturile arheologice ilfovene sunt catalogate a dovedi existența comunităților umane pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri, până în contemporaneitate. Există dovezi de locuire umană încă din vremea pietrei cioplite, cu 150.000 de ani în urmă. Siturile arheologice atestă prezența omului pe acest teritoriu încă din paleolitic (zona Pantelimon, Măgurele), neolitic (zona Cernica și Jilava) și din epoca bronzului (opt așezări, cu stațiuni ale Culturii Tei la Măineasca – Petrăchioaia, Chitila, Mogoșoaia, Culturii Gumelnița și Culturii Boian la Mogoșoaia), epoca fierului (stațiune a Culturii La Tène de sec. V î.Hr., la Măineasca, plus alte trei locații), epoca geto-dacică (Moara Vlăsiei, Măgurele, Mogoșoaia, Măineasca), epoca daco-romană (Moara Vlăsiei, Mogoșoaia – cu descoperirea unui tezaur monetar geto-dac), epoca postromană (Mogoșoaia), epoca migrațiilor și medievală (sec. III – IV cu 12 așezări; sec. V – VII cu două așezări; sec. IX – XI, cu cinci așezări) și situri ale așezărilor românești etc.
Ca o imagine emblematică a vechilor civilizații ilfovene a rămas descoperirea Zeiței de la Vidra, cunoscută și ca Venus de la Vidra, acesta fiind un vas-statuetă feminină de cult, aparținătoare de epoca eneolitic (cca. 7000 de ani vechime), modelat într-un fel mai ciudat, adică fără cap, și adăpostit în prezent de Muzeul de Istorie și Artă al Municipiului București (Palatul Șuțu, din zona Universitate).
Descoperiri importante s-au făcut pe malurile râului Colentina, constituindu-se într-o mărturie de netăgăduit a locuirii acestei zone încă din cele mai vechi timpuri. O minuțioasă cercetare a spațiului ilfovean dovedește faptul că s-au înregistrat peste 45 de puncte arheologice. „Bogăția descoperirilor arheologice – relicve, inscripții etc. – se întinde până în secolele XIV – XVI, când apar primele închegări politice, cnezatele și voievodatele. De la crearea Valahiei, în a doua jumătate a secolului al XIV-lea și până în secolul al XVI-lea au apărut o mulțime de târguri și mici așezări.” În aproape toate acestea au fost ridicate biserici și mănăstiri, palate și conace ce amintesc și astăzi de acele secole trecute.
Manual patrimoniu cultural ilfovean
Port Ilfovean
- Cămașă cusută la Piscu, începutul secolului al XX-lea.
- Semne solare, pristolnice și fluturi (paiete metalice), toate prinse într-un labirint roșu, desfășurat pe pânza fină.
- Cămașă cusută la Brănești
- Poale de cămașă femeiască de la Lupăria, cusută la începutul secolului al XX-lea, pe pânză de casă.
Case Brănești – arhitectură tradițională din foștii Codrii ai Vlăsiei
În satele ilfovene se ascund încă multe case cu arhitectură țărănească tradițională, unele în stare bună. Toate, indiferent de starea lor de conservare, vorbesc însă despre o stare de odinioară, pe care e bine să ne-o amintim. Vorbesc despre așezare, despre armonie, despre frumosul acela de demult al cărui simț se pierde cu fiecare zi care trece.
Festivaluri în judetul Ilfov
- Festivalul de film din orașul Chitila
- Festivalul Cucilor din comuna Brănești
- Festivalul Zâmbetul copilăriei dedicat preșcolarilor
- Festival al ansamblurilor folclorice de dans
- Festivalul de colinde ilfovene “O veste minunată” din comuna Brănești
- Festivalul folcloric de artă și tradiție populară romănească din orașul Otopeni
- Festivalul interjudețean de dans pentru copii “Euro Dance” din comuna Brănești
Sanatate
În judeţul Ilfov există 3 unităţi spitaliceşti:
1. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov, situat în Bucureşti, Bd. Basarabia nr.49-51, sector 2;
2. Spitalul de Obstretică Ginecologie – Buftea, situat în oraşul Buftea, str.Studioului nr.5, judeţul Ilfov;
3. Spitalul de psihiatrie ,,Eftimie Diamandescu” Bălăceanca, situat în comuna Cernica, sat Bălăceanca, judeţul Ilfov;
De asemenea în oraşul Otopeni se află Sanatoriul de Geriatrie şi Gerontologie Ana Aslan, cunoscut atât în ţară cât şi în străinătate.
Activitatea medicală la nivelul judeţului Ilfov se desfăşoară şi prin intermediul societăţilor civile medicale şi cabinetelor medicale individuale.
Asistență socială
Activitatea de asistenţă socială prezintă o mare importanţă pentru Consiliul Judeţean Ilfov care acordă o atenţie deosebită problemelor întâmpinate de categoriile defavorizate ale populaţiei (copii, persoane vârstnice, persoane cu dizabilităţi).
La nivelul judeţului Ilfov, activităţile de asistenţă socială se desfăşoară în principal prin Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ilfov, în subordinea căreia există mai multe centre de plasament în care sunt ocrotiţi copiii, dar şi centre de îngrijire şi asistenţă pentru persoane vârstnice ori cu probleme de sănătate.
În subordinea Consiliului Judeţean Ilfov funcţionează:
Comisia pentru Protecţia Copilului Ilfov şi Comisia de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru adulţi Ilfov, comisii ce îşi desfăşoară activitatea în oraşul Voluntari, str.Şcolii nr.42, judeţul Ilfov, în sediul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ilfov.
În comuna Domneşti, judeţul Ilfov funcţionează Centrul de asistenţă medico-socială pentru Bolnavi Cronici.
Persoanele vârstnice beneficiare ale sistemului de asistenţă socială sunt îngrijite în Centrul pentru persoane vârstnice Periș, iar persoanele cu afecţiune neuropsihice, în Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Bălăceanca din comuna Cernica, judeţul Ilfov.
În paralel cu activitatea de asistenţă socială desfăşurată de aceste instituţii, se desfăşoară şi o activitate privată de către ONG-uri acreditate ca furnizori de servicii sociale.
.